Miloș Cristea (1931-2003)

Miloș Cristea — autoportret (ulei)

Miloș Cristea — autoportret (ulei)
Sursa: Asociația Miloș Cristea

Arhitect ■ Om de cultură ■ Cadru universitar ■ Distins de 4 ori cu Premiul Uniunii Arhitecților ■ Cetățean de Onoare al Aradului

Miloș Constantin Cristea s-a născut la 1 mai 1931, la Arad din părinții Olga și Constantin. Clasele primare le-a urmat la Școala Sârbească (în curtea Bisericii Sârbești din Pârneava). A absolvit ulterior Liceul Moise Nicoară, unde a fost îndrumat de cei mai prestigioși dascăli ai Aradului acelor vremuri.

A urmat cursurile de desen ale Școlii Populare de Artă din Arad, având o vocație de neegalat pentru desen. A fost din start adeptul artelor clasice. Pentru a-și putea susține financiar cursurile de desen, în perioada grea de după război, a lucrat ca lăcătuș mecanic la Uzina de Vagoane din Arad.

În 1957 a absolvit cursurile Institutului de Arhitectură Ion Mincu din București beneficiind de instrucția unor mari personalități ale arhitecturii românești interbelice. A fost foarte apreciat de dascăli și colegi pentru talentul și capacitatea de muncă pe care a dovedit-o în timpul studiilor.

După absolvirea facultății s-a reîntors în orașul pe care l-a iubit și slujit până la moarte, în Arad. A lucrat rând pe rând ca șef de proiect, proiectant principal gradul I. A îndeplinit funcții de conducere (șef de atelier și director) la Institutul de Proiectări din Arad. A luptat, împreună cu alți colegi arhitecți, ingineri și tehnicieni, pentru înființarea Institutului de Proiectări la Arad. Între 1971 și 1983 a fost conferențiar universitar la Secția de arhitectură a Institutului „Traian Vuia din Timișoara”, Catedra de Sistematizare și Urbanism. A fost dedicat total carierei de dascăl îndrumând și inițiind foarte mulți studenți în știința arhitecturii și a urbanismului. Între 1990 și 2003 a fost consilier pentru probleme de restaurare și urbanism al Primăriei Arad.

A mai deținut funcțiile de președinte al Filialei Arad a Uniunii Arhitecților (1970-1989), membru în Consiliul de Conducere UA (1971) și membru în Comitetul de Conducere UA (1990).

Miloș Cristea a fost distins de patru ori cu Premiul Uniunii Arhitecților din România (rarisim, poate chiar unic la nivel național). A primit Ordinul Muncii clasa III în 2 rânduri pentru reușite profesionale. A primit titlul de Cetățean de Onoare al Aradului în 2003.

Numele lui Miloș Cristea se leagă de realizări importante ale Aradului dar și ale altor orașe:

Arhitectură și urbanism

  • Fațada actuală și restructurarea Teatrului de Stat (Arad, 1958) — în colaborare cu arh. Teodor Aslan și ing. V. Spoială.
  • Blocuri de locuințe (Timișoara, 1958).
  • Substația de redresare (Timișoara, 1958)lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
  • Sistematizare Zonă „Parc sportiv (stadion) — Complex studențesc — Pod Michelangelo” (Timișoara, 1959) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților
  • Restructurarea Spitalului de Pediatrie (Arad, 1959).
  • Piața Romană — Detaliu de Sistematizare și Proiect de execuție (Arad, 1959).
  • Teatrul de Marionete — amenajare interioară (Arad, 1960).
  • Detaliu de sistematizare și amenajare peisagistică Piața „Avram Iancu” (Arad, 1960).
  • Ștrandul „Neptun” — Plan general (Arad, 1963).
  • Schița de sistematizare a orașului Arad (1964).
  • Blocuri de locuinţe cu caracter unicat (Arad — bd. Revoluţiei, Faleza Mureşului, Calea Aurel Vlaicu, str. T. Moşoiu, etc).
  • Studiu de sistematizare cartier „Aurel Vlaicu″ (Arad).
  • Detaliu de sistematizare Piața Gării (Arad).
  • Bloc „Libelula”. Complex de servicii, cinematograf, locuinţe (Arad, 1969) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
  • Hotelul Astoria (Arad, 1970) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
  • Pavilion administrativ al Complexului Sere (Arad).
  • Extinderea Facultății de Mecanică și realizare Atelier Școală la I. P. „Traian Vuia″ (Timișoara, 1978).
  • Cămin-cantină pentru comunitatea evreiască (Arad).
  • Restructurarea și extinderea Palatului Episcopal (Arad, 1978).
  • Catedrală Ortodoxă (Arad, 1978).
  • Schiță de sistematizare a orașului Lipova (Lipova, 1984).
  • Restructurare curte-grădină interioară la palatul Neuman (Arad, 1984).
  • Piața Primăriei Arad — Detaliu de Sistematizare și Proiect de execuție (Arad, 1988).
  • Cabane de agrement (Arieșeni, Moneasa — 1996).
  • Piața Teatrului de Stat — Detaliu de Sistematizare și Proiect de execuție (Arad, 2001).
  • Amenajarea Muzeului Sava Tekelia (Arad, 2001).
  • Case particulare (mai multe lucrări în diferite locații).

Restaurare

  • Monument Crucea Martirilor 1918-1919 (Arad, 1992).
  • Liceul Moise Nicoară (Arad, 1995).
  • Palatul Cultural (Arad, 1998).
  • Universitatea „Aurel Vlaicu” (Arad, 2001).
  • Palatul „Cenad” — proiect (Arad, 1999).
  • Monumentul Libertății — proiect de stereotomie și montaj (Arad, 2001).
  • Palatul Administrativ — cu detalii altorelief (Arad, 2002).
  • Obeliscul Sfintei Treimi — proiect de stereotomie și montaj — Piața Teatrului (Arad, 2002).
  • Biserica Sârbă — școala și anexele (Arad, 2002).
  • Monumentul Sf. Ioan Nepomuk (Arad, 2002) — în colaborare cu artistul Mihai Takacs.
  • Teatrul de Stat — cu detalii altorelief (Arad, 2003).

Artă monumentală

  • Frontonul Teatrului de Stat — altorelief și palmete (Arad, 1960) — în colaborare cu sculptorul Ioan Tolan.
  • (Soclu și postament) Monumentul Ostașului Român Piața „Avram Iancu” (Arad, 1960) — în colaborare cu sculptorul Gavril Covalschi.
  • Fântâni arteziene în (Arad și alte locații — 1968, 1969, 1970).
  • Ansamblul monumentelor „Muzica”, „Dansul”, „Poezia” în scuarul hotelului Astoria (Arad, 1972) — în colaborare cu sculptorii I. Gheorgiță, I. Oniță și Geta Caragiu.
  • Ansamblul monumentelor de pe Faleza Mureşului (Arad, 1972) — în colaborare cu sculptorii din grupul „Măgura”: Napoleon Tiron, Mihai Buculei, A. Țuculescu, A. Marchiș, L. Domokos, Gheorghe Roșu, P. Mărgărit, I. Munteanu, H. Avramescu, I. Lafazanis, P. Jucu, L. Axente.
  • Monumentul Eroilor de la Păuliș (1974), în urma câștigării unui concurs național — în colaborare cu sculptorii Emil Vitroel și Ionel Munteanu— lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
  • Monument dedicat luptei contra inudațiilor (Arad, 1977).
  • Monumente funerare cu caracter monumental (Arad 1980-1983, Timișoara 1981-1984).
  • Mozaicul din Piața Primăriei (Arad, 1989).
  • Monumentul Eroilor - Calea Șagului (Timișoara, 2000) — în colaborare cu sculptorul Victor Gaga.
  • Bustul lui Sava Tekelja (Arad).

Concursuri artă monumentală

  • Monumentul Unirii (Alba Iulia, 1970) — în colaborare cu sculptorul Valer Brudașcu.
  • Monumentul Marii Uniri (Arad, 1975).
  • Monumentul lui Traian Vuia (Timișoara, 1976).
  • Memorial Național — Turn de Televiziune (București).
  • Monumentul eroului necunoscut (București).

Studii

  • Studiu de sistematizare a zonei cabanelor de agrement de la insula Mureș, Pădurea Ceala (Arad, 1968).
  • Restructurare prospect Bd. Revoluţiei (Arad, 1970 și 1993).
  • Amenajarea malurilor Mureșului (Arad, 1977).
  • Studii pentru zone pietonale la Arad și Lipova (1988).
  • Studiu realizare garaje colective în incinte cuartale (Arad).
  • Relocare pod cale ferată (Arad, 1998).
  • Studiu privind reamplasarea Monumentului Libertății în rotonda Bisericii Catolice (Arad).
  • Reconversia Cetății Aradului (Arad, 2001) — în colaborare cu Proiect Arad SA.
  • Monumentalizare oraș Arad.

Lucrări teoretice

  • Elemente de sistematizare urbană, rurală și teritorială - curs universitar (Timișoara, 1981).
  • Articole în revista Arhitectura legate de corelarea intervențiilor de amenajare urbanistică și de protejare a patrimoniului construit. Integrarea obiectului de arhitectură și plastică monumentală în context urban.

Bun cunoscător și iubitor al istoriei, s-a dedicat înălțării la Arad a Monumentului Marii Uniri ca o recunoaștere a meritului pe care orașul său iubit l-a avut în zbuciumatul an 1918. În acest sens a întocmit studii pentru amplasarea și pentru construcția monumentului și a fost prezent întotdeauna când autoritățile locale, Biserica sau celelalte instituții i-au cerut sfatul.

Firul roșu care l-a mobilizat întotdeauna în munca sa a fost dragostea pentru Arad. Căldura, pasiunea și de multe ori patima cu care vorbea despre orașul său ne-a făcut să înțelegem mai bine Aradul și să-l iubim cu responsabilitate.

Miloș Cristea a fost un om crescut și educat în spirit creștin. A fost fiul al comunității sârbe din Arad, comunitate pe care a ajutat-o potrivit competenței sale. A fost prezent, însă, în egală măsură, atât în viața Bisericii Ortodoxe Române cât și în cea a Bisericii Sârbe surori. S-a considerat deopotrivă român și sârb. Deși botezat în credința ortodoxă a manifestat o deschidere și o iubire sinceră față de toți locuitorii Cetății. A avut prieteni apropiați printre maghiari, germani și evrei.

Mare iubitor de istorie, a făcut un adevărat cult pentru memoria înaintașilor noștri și pentru istoria neamului. Încă din tinerețe a fost un adept și un susținător al Monarhiei Române pe care a iubit-o și căreia i-a evidenția întotdeauna meritele istorice pentru realizarea României Moderne. Pasiunea sa pentru istorie a transmis-o și copiilor săi pe care i-a crescut în acest spirit.

În amurgul vieții și carierei sale Miloș Cristea a devenit, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal, Cetățean de Onoare al Aradului. Această recunoaștere a muncii și dăruirii sale l-a mișcat adânc și i-a mângâiat suferința.

S-a stins din viață în 11 august 2003, la vârsta de 72 de ani.

Variantă pentru Catedrala Ortodoxă Arad (1978).

Variantă pentru Catedrala Ortodoxă Arad (1978).

Monumentul de la Păuliș — vedere principală.

Monumentul de la Păuliș — vedere principală.
Sursa: Asociația Miloș Cristea

Variantă Monumentul Marii Uniri.

Variantă Monumentul Marii Uniri.
Sursa: Asociația Miloș Cristea